TU ŞTII CE MAI FAC BANII TĂI? Oamenii din spatele sondajelor politice şi facturile lor invizibile

Alegerea unui institut se bazează, de cele mai multe ori, pe relaţia personală pe care politicienii o au cu sociologii, răsplătiţi în multe cazuri cu funcţii publice ori contracte cu statul atunci când sunt la putere. Mirel Palada, acţionar şi sociolog la Sociopol, după mai mulţi ani de parteneriat în CCSB cu fiica lui Dan Voiculescu, a fost numit, în 2013, consilier de stat al premierului Victor Ponta şi, timp de un an, purtător de cuvânt al Guvernului. Ileana Manuela Pieleanu, soţia sociologului, Marius Pieleanu, prieten al preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, primeşte în 2014, pe filiera PC, un mandat de consilier de conturi, membru în conducerea Curţii de Conturi a României, instituţia care verifică registrele financiare ale instituţiilor de stat şi cheltuirea banilor obţinuţi de partide de la buget, scrie Gândul.

În aceeaşi linie, institutul condus până anul trecut de Andrei Muşetescu, CSOP, a excelat în perioada guvernării PDL la numărul de contracte ministeriale. Recent, mai exact în luna iulie, IRES, institutul social-democratului Vasile Dâncu, a furnizat la comanda Ministerului de Interne, o cercetare despre imaginea ministrului Gabriel Oprea. După separarea de IRSOP, liberalii îl măsoară pe Klaus Iohannis cu CCSCC un institut din Cluj-Napoca al cărui nume a apărut recent în dosarul Uioreanu. În seria “Tu ştii ce mai fac banii tăi?” vedeţi astăzi care sunt oamenii din spatele institutelor de sondare a opiniei publice implicate transparent în campanie, cât înseamnă afacerea analizelor sociologice în această lună şi cum sunt plătiţi de partide.

 Dincolo de beneficiile colaterale, relaţia strict comercială a caselor de sondare cu partidele este una cât se poate de profitabilă. Din datele de piaţă obţinute de Gândul, preţul unui sondaj de opinie cu un chestionar mediu şi cu un eşantion de peste 1.000 de persoane este de 10.000 – 15.000 de euro, costul culegerii de date fiind de aproximativ 10 euro pe chestionar. Partidele comandă în general câte un sondaj lunar sau bilunar, iar în campania electorală frecvenţa lor este săptămânală şi, în proximitatea turului al doilea, chiar zilnică. Socioligii cu experienţă susţin însă că este aproape imposibil de făcut mai mult de trei sondaje serioase lunar, dacă se ia în calcul atât strângerea de date prin chestionare faţă în faţă cât şi interpretarea acestora. La ultimele runde electorale, cooptarea consultanţilor străini în staff-urile candidaţilor a făcut însă ca institutelor din România să li se ceară doar culegerea de date şi introducerea acestora în softurile amaricanilor.