Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi duminică la urnele de vot

Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi duminică la urnele de vot

ieri, 18:00

Autor:


Eliana Radulescu – Mediafax

Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

Conform celor mai recente cifre, pentru cei 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea “Votat”.

Secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.

CINE VOTEAZĂ

Preşedintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

UNDE SE VOTEAZĂ

Alegătorii votează de regulă la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţiei de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Pe aceleaşi liste vor fi trecuţi, pentru a vota, alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate, valabile în ziua votării.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

CUM VOTĂM

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”, buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”, precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

Efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Pe buletinul de vot ce va fi înmânat alegătorilor, numele candidaţilor sunt tipărite în patrulatere dispuse pe două pagini – opt pe prima pagină, şase pe următoarea.

Astfel, pe prima pagină sunt imprimate în ordine opt patrulatere cu numele următorilor candidaţi: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo) şi Teodor Meleşcanu (independent). Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscrişi candidaţii Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

Potrivit legii, preşedintele biroului secţiei de votare poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Potrivit unei decizii luate de Biroul Electoral Central, alegătorii analfabeţi nu vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de către alte persoane, BEC apreciind că neştiinţa de carte nu poate fi constatată cu certitudine. De asemenea, BEC a arătat că patrulaterele în care sunt înscrişi candidaţii sunt individualizate nu numai prin numere, denumirea formaţiunii politice sau sintagma “candidat independent”, prenumele şi numele candidaţilor, ci şi prin semnele electorale, arătând că aceste elemente “sunt suficiente pentru a facilita identificarea candidatului preferat şi de către alegătorii neştiutori de carte”.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea “VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea “VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz, şi înscriu data scrutinului.

Alegătorii netransportabili pot vota folosind urna specială.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării. Urna specială, care se utilizează doar la secţiile de votare din ţară, se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Urna specială va putea fi folosită, la cerere, de către persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti. De asemenea, cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin.

REGLEMENTĂRI ÎN TIMPUL PROCESULUI DE VOTARE

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de persoanele acreditate, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

La toate operaţiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate: observatorii interni şi externi şi reprezentanţii interni şi externi ai mass-media.

La ieşirea de la urne, pot efectua sondaje de opinie institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de BEC. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Potrivit legii, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.500 la 10.000 lei înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea “VOTAT”. Cu aceeaşi amendă se sancţionează neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.

Tot cu amendă de la 4.500 la 10.000 lei este sancţionată încălcarea prevederii legale potrivit căreia, cu 48 de ore înainte de ziua votării, este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

Refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi este sancţionat cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei.

Aceeaşi amendă este prevăzută de lege pentru continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

Cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei vor fi sancţionate şi persoanele care, în ziua votării, comercializează sau consumă băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, precum şi continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală se sancţionează amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA VOTĂRII

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării.

Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central. BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale.

După votare şi centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înaintează la Curtea Constituţională procesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin.

Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare – unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale legătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În cel de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în data de 16 noiembrie.

Potrivit legii, Curtea Constituţională poate anula alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Cererea motivată de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice sau electorale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.

Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Mandatul Preşedintelui României se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales.