Peste 18,2 milioane de români, aşteptaţi la alegerile prezidenţiale. Secţiile de votare s-au deschis

Peste 18,2 milioane de români, aşteptaţi la alegerile prezidenţiale. Secţiile de votare s-au deschis

astăzi, 07:00

Autori:


Mona Hera – Mediafax

,

Adelina Dragomir – Mediafax

Secţiile de votare pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00, fiind aşteptaţi la vot 18.281.625 de alegători.

Numărul alegătorilor este mai mic cu aproape 3.000 faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Conform ultimei raportări a Autorităţii Electorale Permanente, copiile de pe listele electorale permanente cuprind 18.281.625 de alegători, faţă de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie.

Cei 18.281.625 de alegători vor putea vota în 18.550 de secţii de votare. Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătă preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.

Votul se va desfăşura în aceleaşi secţii care au fost organizate şi pentru primul tur al alegerilor, în aceleaşi locuri şi sub autoritatea aceloraşi birouri electorale.

Secţiile de votare se închid la ora 21.00.

Procesul de votare la cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării sâmbătă, la ora 20.00, primul român votând la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), având în vedere diferenţa de fus orar.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorii vor vota la secţiile la care sunt arondaţi potrivit domiciliului. Persoanele care în ziua votării se vor afla în alte localităţi decât cele de domiciliu vor putea vota la orice secţie din ţară, însă numai după ce vor declara în scris, pe propria răspundere, că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acest tur de scrutin.

Persoanele care votează de două sau de mai multe ori, ori votează fără a avea acest drept riscă între şase luni şi trei ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru persoanele care oferă bani, ori diverse bunuri pentru a convinge alegătorii să voteze sau nu un anumite candidat.

Alegătorii netrasportabili vor putea vota prin intermediul urnei speciale, pe baza unei cereri scrise adresate preşedintelui Biroului Electoral al secţiei de votare, solicitări care trebuie depuse cel mai târziu până n preziua alegerilor.

Persoanele reţinute, arestate preventiv, ori condamnate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale vor putea vota după ce vor face cereri în acest sens către directorul penitenciarului sau centrului de arest.

Persoanele arestate la domiciliu vor putea primi urna mobilă dacă vor face cereri către preşedinţii secţiilor de votare, însoţite de o copie a hotărârii judecătoreşti prin care s-a decis măsura respectivă, precum şi de o copie a încheierii prin care s-a respins cererea de a permite părăsirea domiciliului.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară. Ei vor fi înscrişi pe tabele electorale.

Românii care duminică se vor afla în străinătate pot vota la secţiile de votare organizate în afara ţării.

Alegătorii care merg la secţiile de votare din străinătate vor completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere privind faptul că nu au mai votat şi nu vor mai vota la altă secţie de votare.

Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Această declaraţie este disponibilă atât pe site-ul MAE, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central.

Şi alegătorii din ţară care votează în altă localitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declaraţiei de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. În decizie se arată că este obligatorie datarea şi semnarea acestei declaraţii în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate, valabile în ziua votării.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea “VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea “VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz, şi înscriu data scrutinului.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”, buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”, precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

Efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Primul înscris pe buletinul de vot este candidatul Alianţei electorale PSD-UNPR-PC Victor Ponta, urmat de candidatul Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL, Klaus Iohannis.

Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot se stabileşte în funcţie de numărul voturilor obţinute la primul tur. În 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot. După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării.

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, va fi declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central, care poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale.

După votare şi centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înaintează la Curtea Constituţională procesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin.

Curtea Constituţională validează rezultatul, asigură publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare – unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Potrivit legii, Curtea Constituţională poate anula alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.

Cererea motivată de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice sau electorale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.

Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Mandatul Preşedintelui României, a cărui durată este de cinci ani, se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales.

Pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în întreaga ţară sunt mobilizaţi peste 58.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne – 31.300 de poliţişti, 12.500 de jandarmi, 3.600 poliţişti de frontieră şi 10.000 de pompieri.