Manuscrisul Prinţului Tom/ de Stelian Ţurlea

CARTEA DE LITERATURĂ

Manuscrisul Prinţului Tom/ de Stelian Ţurlea

astăzi, 00:12

Autor:


Ziarul de Duminica



Vezi galeria foto
Galerie foto

Gheorghe Tomozei

Tratat asupra melancoliei

Facsimil după manuscris

Editura Vremea

Această carte superbă reproduce în facsimil volumul scris de Gheorghe Tomozei în iarna lui 1971, la vila scriitorilor de la Cumpătu, Sinaia, în timpul unui concediu cu Nichita Stănescu. Doar cartea lui Tomozei a devenit volum, sub titlul „Misterul clepsidrei”. Manuscrisul a fost achiziţionat în licitaţie publică de Marius Marian Şolea: „În căutările mele de colecţionar de artă, a fost o bucurie să întâlnesc anul trecut, printr-o întâmplare, un manuscris integral al unui volum de versuri. De obicei poţi găsi un poem, o pagină, o scrisoare, părţi mărunte dintr-o operă. Raritatea momentului a generat reacţia mea imediată. L-am achiziţionat din ataşament pentru scriitor, din dorinţa ca volumul de faţă să nu fie înstrăinat într-o manieră nepotrivită, care putea duce, mai apoi, la vânzarea sa pe bucăţi, cum se întâmplă în mod obişnuit şi cu alte manuscrise în licitaţiile publice de la noi, dar şi din previzionarea unei valorificări ulterioare.”

 

Knut Hamsun

Pan.

Victoria

Editura Humanitas fiction

Traducere din limba norvegiană de Valeriu Munteanu. Două scurte romane, devenite clasice, dense, de o mare intensitate psihologică şi poetică, despre singurătate şi iubire, printre cele mai frumoase scrieri din literatura europeană. Romanul Pan a fost ecranizat de patru ori, între 1922 şi 1995. Victoria, romanul de dragoste după protagonista căruia scriitorul şi-a numit prima fiică, a fost ecranizat în 2013. Knut Hamsun a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1920. În Pan, obosit de viaţa în miezul civilizaţiei, locotenentul Glahn lasă în urmă normele unei societăţi în care nu-şi găseşte locul şi se refugiază în ţinutul Nordland, unde duce o existenţă retrasă, vânând şi pescuind şi scrie un jurnal. Victoria e o imposibilă poveste de dragoste dintre un tânăr cu origini modeste şi fiica unui moşier bogat.

 

Mircea Petean

Nicanor, ultimul om

Editura Limes

Volum de proză poetică, pornind de la un personaj inventat, Nicanor anonimul transilvan. Dacă te uiţi pe Google, vei găsi nenumărate explicaţii pentru Nicanor. Mircea Petean însuşi scrie: „Şi pentru că tot veni vorba,/ cine mai e şi Nicanor ăsta?/ Alter-ego-ul poetului Petean?/ Un erou de ficţiune?/ (Mi se pare c-am citit despre el cel puţin într-o scriere de-a unui prozator sud-american.)/ Un sfânt?/ O combinaţie între un literat, un vagabond/ şi o pagină de ziar?/ Un nume de câine?// Cin’să fie? Cin’să fie?/ O să fie-o bucurie!…” Autorul îşi imaginează că Nicanor (care nu se ştie cum arată, nici ce vârstă are) a dispărut şi în garsoniera sa menajera a dat peste un „Caiet sinucigaş” plin de însemnări care merită să fie cunoscute de toată lumea.

 

Gabriel Gafiţa

Du-te departe de mine

Editura Nemira

Fiu al editorului şi istoricului literar Mihai Gafiţa, născut în 1952, Gabriel Gafiţa revine prin acest roman la activitatea literară, după o întrerupere de 25 de ani, timp în care s-a consacrat exclusiv activităţii diplomatice (a fost consilier cultural în Marea Britanie şi ambasador în Canada, Malaiezia şi Portugalia). Prima sa carte a fost volumul de proză fantastică „Moartea măştilor ”(1971). Mai târziu a semnat romanele „Lumină pentru cei singuri” (1975), „Iarna e o altă ţară ”(1980). Romanul de faţă este povestea unui fost agent secret în România post-decembristă, care perpetuează minciuna chiar faţă de fiinţa la care ţine cel mai mult, naiva şi vulnerabila sa fiică. El doreşte s-o protejeze cu orice preţ de lumea degradată care o înconjoară. În acest efort al său discret, dar nemilos, metodele întrebuinţate nivelează binele şi răul, care ajung să nu se mai deosebească.

 

Alexandra David-Neel

Călătoria unei parizience în Lhasa

Editura Polirom

Traducere de Giuliano Sfichi. În 1924, când Tibetul era o ţară închisă pentru străini, Alexandra David-Neel şi fiul ei adoptiv, lama Aphur Yongden, au reuşit să treacă graniţa venind dinspre China şi s-au îndreptat spre capitală. La capătul unei călătorii de opt luni, în care au fost nevoiţi să înfrunte obstacolele naturale, foamea, frigul şi să înşele vigilenţa autorităţilor, cei doi au reuşit să ajungă în Lhasa. Alexandra David-Neel a devenit astfel prima femeie străină care a pătruns în oraşul interzis. Cartea de faţă a devenit bestseller internaţional imediat după publicare.

O carte emoţionantă, care ţine cititorul în tensiune de la început până la final.

 

Jeff Vandermeer

Anihilare

Cartea I din Trilogia Southern Reach

Editura Trei

Colecţia Science fiction. Traducere din engleză de Bogdan Perdivară. Zona X: universul straniu dintre uman şi non-uman, plin de mistere şi indicii de neînţeles, un loc pentru toţi cei fascinaţi de Picnic la marginea drumului al fraţilor Strugaţki sau de serialul TV Lost. Povestea celei de-a douăsprezecea expediţii ştiinţifice într-o regiune interzisă accesului oamenilor. „Într-o manieră similară cu Insula doctorului Moreau de H. G. Wells, Vandermeer ţese o poveste insolită de supranatural şi semiuman.” (Booklist). Jeffrey Scott Vandermeer (n. 1968) este scriitor şi editor american, faimos pentru contribuţiile sale la curentul New Weird. Drepturile de ecranizare pentru Anihilare au fost cumpărate de Paramount Pictures.