Importanta ventilatiei in cresterea puilor de carne in sistem intesiv

Ventilatia halelor de pasari in sistem intensiv serveste la:
   • Eliminarea excesului de caldura si umiditate;
   • Asigurarea oxigenului si eliminarea mirosului urat si a gazelor;
   • Reducerea prafului si improspatarea aerului;
   • Posibilitatea de a creste pasarile in regim de lumina controlat;
   • Cresterea capacitatii halelor in conditii optime de confort;
   • Prelungirea timpului de viata al utilajelor.

 

 

Recomandari de ventilatie

Sunt recomandate trei tipuri de ventilatie: cu presiune negativa (admisie libera si exhaustare fortata) care asigura o ventilatie localizata, un sistem de ventilatie tip tunel (ambele pentru ventilatia de vara) si cu presiune pozitiva (admisie fortata, exhaustare libera) preferabila pentru ventilatia de iarna.

Admisie libera, exhaustare fortata

 

 

 

Ventilatie localizata

 

 

 

Ventilatie tip tunel

 

 

Ventilatia mecanica

Se utilizeaza ventilatoarele electrice pentru a elimina aerul din hala, creand totodata o presiune negativa in hala. Tipul, marimea si amplasarea echipamentului sunt foarte importante.

Sistemul de ventilatie sub presiune negativa este utilizat pentru a satisface necesarul minim de ventilatie pentru pasari. Acest sistem, in mod normal, este prevazut cu ventilatoare pozitionate pe o latura a halei. Acestea sunt controlate automat. O cantitate minima de aer este schimbata pentru a indeparta umiditatea, CO2, praful si amoniacul, introducand aer proaspat, oxigenat.

In zonele climaterice reci, conditiile de mediu corespunzatoare se realizeaza prin folosirea instalatiilor de incalzit sau a heaterelor, alaturi de adaptarea corespunzatoare a sistemului de ventilatie.

Sistemul de ventilatie cu presiune negativa ar trebui sa realizeze o rata de schimb al aerului de 0,1-0,2 m³ pe minut per kg greutate corporala. Acest schimb poate fi obtinut, folosind un ventilator de 10.000 cfm pentru 460 m², dotat cu termostat. Mentinand o presiune de 0,05-0,10” va face ca aerul sa intre in cladire cu o viteza ce va facilita un bun schimb de aer.

Trebuie sa se coreleze corect spatiul de intrare a aerului cu puterea ventilatorului. De exemplu, un ventilator de 1 m, necesita 1,4-1,9 m² de spatiu de intrare a aerului.


Ventilatia naturala

Cand temperatura de afara este cu 5°C mai mica decat temperatura dorita, puteti ventila natural hala, deschizand geamurile.

Este foarte important ca hala sa fie pozitionata cu axa lunga Est-Vest in asa fel incat caldura solara sa fie minimalizata.

Ferestrele trebuie sa fie fixate pe perete in partea de jos si deschise spre partea de sus. Aceasta va minimaliza vantul si curentul care ar putea sa intre direct in hala peste pasari.

Se vor face eforturi pentru a deschide ferestrele pe ambele laturi ale cladirii pentru a realiza circulatia aerului. Daca bate un vant slab, sau daca acesta isi schimba directia, ferestrele de pe ambele laturi ale cladirii vor fi deschise in aceeasi masura. Daca vantul se intensifica dinspre una din laturile cladirii, atunci ferestrele vor fi deschise mai putin pentru a minimaliza curentul in hala.

Exista mai multe etape pentru reducerea impactului vremii calduroase:

    • reducerea densitatii efectivului;
    • izolarea sau racirea acoperisului pentru a reduce caldura care ajunge la pasari;
    • cresterea numarului si a dimensiunilor ventilatoarelor de circulare a aerului; un ventilator va circula aerul de trei ori in directia longitudinala a halei si de 10 ori pe latimea halei;
    • pozitionarea strategica a ventilatoarelor astfel incat aerul cald sa fie scos afara si inlocuit cu aer proaspat;
    • utilizarea unui sistem de ventilatie tubulara, cu racire prin evaporare.


Ventilatia tip tunel

Ventilatia tip tunel este utilizata in anotimpul calduros. Un sistem de ventilatie tunel utilizeaza admisia aerului pe la un capat, combinata cu ventilatoare la celalalt capat. Aerul parcurge intreaga hala, eliminand caldura si contaminantii si creeaza un confort termic.

Obiectivul ventilatiei tip tunel este sa mentina o temperatura corecta in hala, sub 30°C, sa miste aerul printre pasari cu o viteza de 122 m/min. Aceasta circulare a aerului va avea ca efect o racire a temperaturii cu aproximativ 5-7°C.

Pe vreme calda si uscata, evaporarea apei prin sisteme cooling asociat cu ventilatia tip tunel realizeaza un mediu confortabil pasarilor.


Importanta ventilatiei in cresterea broilerilor

Ventilatia reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte in cresterea broilerilor. Rata de crestere rapida, combinata cu tendinta de a repartiza mai multi pui pe metru patrat, precum si cresterea puilor in vederea ajungerii la greutati cat mai mari, fac ca ventilatia sa fie si mai importanta.

Ventilatia in adapost de broiler indeplineste urmatoarele functii:

    • inlatura excesul de caldura. Normele UE accepta ca temperatura interna sa nu depaseasca cu mai mult de 3°C cand temperatura exterioara la umbra depaseste 30°C;
    • permite patrunderea oxigenului, in timp ce gazele nocive sunt evacuate;
    • un aport prea slab de oxigen datorita unei ventilatii insuficiente poate provoca, in prima saptamana, deteriorarea starii de sanatate;
    • pentru ca microclimatul in hala sa fie corespunzator, trebuie sa contina o concentratie maxima de:
          • 0,02 % amoniac (sau 20 ppm) – sesizata de simtul olfactiv;
          • 0,01 % hidrogen sulfurat;
          • 0,3 % bioxid de carbon (NB: normele UE admit pana la 3000 ppm, adica 0,3%, masurat la nivelul capetelor puilor);
    • elimina excesul de umiditate: normele UE arata ca umiditatea medie masurata in hala timp de 48 ore sa nu depaseasca 70% atunci cand temperatura exterioara este sub 10°C.


Ventilatia reduce prezenta prafului si imbunatateste calitatea aerului. Pulberile din adaposturi provin in cea mai mare parte din asternutul uscat, amestecat cu resturi de nutreturi combinate si dejectii uscate si nu trebuie sa depaseasca 15 mg/m3 in aer, iar cele sedimentare 17 – 25 grame pe m2, depuneri timp de 30 zile.

Depunerea de pulberi este determinata in cea mai mare masura de natura asternutului folosit. In functie de tipul de asternut depunerile de pulberi, in 30 zile, sunt urmatoarele:

    • asternut de paie si de coji de floarea-soarelui: 13 – 14 g/m2;
    • puzderie de in si canepa: 21 – 90 g/m2.


Datorita nocivitatii lor, pulberile trebuie combatute prin:

    •  alegerea unui asternut corespunzator;
    •  mentinerea unei umiditati optime in adaposturi, mai ales in timpul verii;
    •  realizarea unei ventilatii corespunzatoare;
    •  evitarea tuturor factorilor de excitatie care pot determina agitarea pasarilor si antrenarea pulberilor in mediul ambiant al halei.


Un bun microclimat in hale mareste si durata de folosire a echipamentului.


Medic veterinar

Dr. Diana Galatanu