BBC: România pare să devină în sfârşit serioasă în combaterea crimei organizate. Demersul anticorupţie ajunge până la elite

BBC: România pare să devină în sfârşit serioasă în combaterea crimei organizate. Demersul anticorupţie ajunge până la elite

astăzi, 08:34

Autor:


Iuliana Enache


România pare să devină în sfârşit serioasă în combaterea crimei organizate, la opt ani de la aderarea la UE şi la 13 ani de la înfiinţarea DNA, comentează BBC News Online, într-un material despre recentele acţiuni ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie care au ajuns până la vârful politicii româneşti.

“România este pe calea cea bună şi trebuie să o continue”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans luna trecută, comentând ultimele informaţii din România cu privire la combaterea corupţiei. “Combaterea corupţiei rămâne cea mai mare provocare şi principala pioritate”, a adăugat el.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost înfiinţat în 2007 pentru monitorizarea reformei judiciare şi a luptei împotriva corupţiei în Românie şi Bulgaria. Informaţiile pozitive sunt cruciale pentru ca România să fie primită în Schengen.

Doar anul trecut, 1.138 de figuri publice, inclusiv politicieni de rang înalt, oameni de afaceri, judecători şi procurori au fost condamnaţi de DNA – instituţie condusă de procurorul şef Laura Codruţa Koveşi – o rată mai mare de patru persoane pe zi (fără a număra sărbătorile legale).

“În doar trei ani, ambele partide mari – Portocaliii (democrat-liberalii) şi Roşii (social-democraţii) – au fost înfrânte în alegeri”, afirmă analistul Alina Mungiu-Pippidi. Rezultatul este că ceea ce ea numeşte “mafia transpartinică” ce conducea ţara, distribuia contracte ce implicau sume uriaşe de bani europeni, evita taxele şi cumpăra procurori şi judecători este dezorganizată.

La fel de important, afirmă ea, este caracterul lui Klaus Iohannis, preşedintele ales în noiembrie. Ca un outsider în politică, el nu este un girant al înţelegerilor secrete între marile partide, care au dominat politica românească timp de 25 de ani.

O condamnare tipică a DNA a fost cea a Monicăi Ridzi, în vârstă de 37 de ani, fost ministru al Sporturilor şi Tineretului. Ea a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru că a abuzat de funcţie cheltuind 800.000 de dolari din banii statului pentru concerte la preţuri exagerate, folosind companiile ei favorite. Beneficiile ar fi fost împărţite între ea şi partid.

Chiar şi favorita fostului preşedinte Traian Băsescu, Elena Udrea – supranumită “blonda preşedintelui” -, se află sub investigaţia DNA. Udrea, fost ministru al Turismului şi fost candidat la alegerile prezidenţiale, în prezent parlamentar, a fost arestată săptămâna trecută.

Ultimele ţinte ale DNA includ rudele premierului social-democrat Victor Ponta – mama, sora şi cumnatul acestuia, Iulian Herţanu.