Ministrul Sorin Grindeanu vrea ca Microsoft sau Oracle să comunice public preţurile practicate în relaţia cu statul

Ministrul Sorin Grindeanu vrea ca Microsoft sau Oracle să comunice public preţurile practicate în relaţia cu statul

astăzi, 11:16

Autor:


Adrian Seceleanu

Noul şef al Ministerului Societăţii Informaţionale afirmă că a purtat deja discuţii cu mai multe companii de software pentru a ajunge la un acord prin care acestea să publice care sunt preţurile produselor în relaţia cu statul.

„Uneori am senzaţia că o fac pe pompierul pe aici“, spune după două luni de la preluarea mandatului de şef al Ministerului Societăţii Informaţionale (MSI) Sorin Grin­dea­nu, făcând referire la „incendii“ moştenite de la predecesori, precum dosarul licenţelor Microsoft – care bulversează de o jumătate de an viaţa publică din România – sau scandalul eRomânia – un site deocamdată inutil care a costat statul o sumă record, de peste 12 milioane de euro.

Am preluat conducerea unui minister „mic“, al cărui rol în afacerile IT&C ale statului este mai mare pe hârtie decât în realitate, şi ai cărui angajaţi par în bună parte să evite să aibă iniţiative şi să se acopere în hârtii pe principiul “merge şi aşa”, şi a cărui influenţă a fost redusă de scandalurile în care a fost implicat direct sau indirect, a spus Grindeanu în interviul pentru ZF, adăugând însă că are un plan de a schimba (a se citi îmbunătăţi) „pas cu pas“ – nu prin mişcări revolu­ţio­nare, brutale – atât modalitatea de lucru din interiorul MSI, cât şi alte activităţi în care instituţia este implicată.

Un absolvent de mate­ma­tică-informatică cu specializări în baze de date, statistică socială şi educaţie, care a intrat în politică în PSD (PDSR) în 1996 şi care are experienţă în administraţia locală din Timişoara, unde a fost consilier local (2004-2008) şi viceprimar (2008-2012), Sorin Grindeanu, 41 de ani, este din anul 2012 deputat, iar de la finele anului trecut a preluat şi funcţia de şef al PSD Timiş, pe lângă cea de ministru.

Supravegherea proiectelor IT&C de la stat – da, dar pe hârtie, în realitate nu există pârghii

MSI, care are un buget de 492 mil. lei în 2015, şi-a pierdut treptat importanţa după anul 2004 şi a fost un minister destul de puţin vizibil până la explozia dosarului de la Direcţia Naţională Anticorupţie privind achiziţia de licenţe Microsoft. Instituţia coordonează activitatea Institutului de Cercetări în Informatică, a unor companii de stat precum Poşta Română şi SN Radiocomunicaţii, şi gestionează şi participaţia statului la fostul operator Romtelecom, în prezent Telekom Romania Communications. Instituţia răspunde, indirect, şi de sistemul electronic de achiziţii publice e-licitaţie (SEAP).

Pe hârtie cel puţin MSI are şi rolul de coordonator al marilor proiecte de informatizare desfăşurate de Guvern şi administraţie. Cum vede situaţia noul ministru?

“MSI are şi nu are rol în proiectele de IT&C ale instituţiilor de stat. Ar trebui să aibă rolul celui care creează cadrul după care să-şi desfăşoare activitatea cel puţin instituriile statului, relaţiile cu cetăţenii. Noi ar trebui să fim cei care reglementăm, cei care facem acest cadru. Sigur pe hârtie putem spune că da, este valabil, dar realitatea este că s-au dezvoltat nişte insule – îmi dădea cineva exemplul; fiecare instituţie a încercat să îşi dezvolte acest compartiment de IT fără a ţine cont de acest cadru mare. Multe dintre instituţii au făcut lucruri bune şi – nu vreau să critic – dar din păcate nu într-un concept unitar de foarte multe ori. Aici cred că ar trebui întărit rolul acestui minister”, spune Grindeanu.

“Pot să va dau exemple din ultimele două luni legate de implementarea anumitor proiecte pe fonduri europene pe care eu le consider extrem de bune şi care sigur că interacţionează cu alte instituţii ale statului şi unde nu există nepărat o reticenţă ci mesajul <<Noi ne-am dezvoltat pe direcţia asta, nu veniţi voi să ne spuneţi acum că trebuie să facem în cadrul acesta şi aşa mai departe>>”.

Se va schimba peste noapte acest lucru? Nu, răspunde Grindeanu. “Este o provocare să creştem rolul MSI, dar nu este una pe termen scurt pentru că este foarte greu să schimbi mentalităţile, nu ale persoanelor, ci ale instituţiilor, indiferent de cine conduce aceste instituţii. Dar este necesar este absolut necesar să se întâmple acest lucru. Eu aş spune că un prim pas în îndeplinirea acestui scop al nostru – care sigur pe hârtie există – va fi înregistrat odată cu aprobarea strategiei pentru Agenda Digitală 2020 care oferă acest cadru de dezvoltare pe diverse componente. Acest lucru se va întâmpla în acest trimestru. Am primit avize de la majoritatea instituţiilor pentru strategie, mai avem unul sau două avize de primit, există discuţii intense cu acele instituţii pentru a ajunge la o formă comun acceptată. Este un pas extrem de important din punctul meu de vedere în a ne întări ceea ce scrie foarte frumos pe hârtie dar fără a avea pârghiile necesare în a se şi întâmpla lucrurile în acest fel”.
 
Dosarul Microsoft: de blamat sunt cei care au cumpărat, nu Microsoft, care a vândut

În ceea ce priveşte aşa-numitul “dosar Microsoft” al achiziţiei de licenţe software de la compania americană în perioada 2001-2009, care a dus la cercetarea de către DNA a mai multor miniştri, politicieni şi oameni de afaceri sub acuzaţii precum cele de neglijenţă în serviciu sau luare de mită pentru semnarea contractelor la preţuri mai mari şi pentru mai multe computere decât existau în realitate, ministrul Sorin Grindeanu consideră că de blamat sunt cei care au semnat pentru aceste achiziţii, iar pe de altă parte anunţă că are în plan să instituie un mecanism care să reducă şansele ca asemenea afaceri de corupţie să mai aibă loc.

Întrebat dacă nu are nimic de reproşat Microsoft – companie care este partener strategic al Guvernului României, în legătură cu aceste contracte, şi dacă nu se întreabă dacă nu ar trebui să fie puse sub acuzare şi persoane din companie, care este posibil să fi ştiut că statul român cumpără de la partenerii săi licenţe la preţuri umflate, ministrul s-a rezumat la a spune că problema nu este la cel care a vândut, ci la cel care a cumpărat.

“Eu înţeleg ceea ce spuneţi legat de o anumită chestiune legată de Microsoft dar până la urmă ei şi-au vândut o marfă, licenţe în cazul nostru. Din punctul meu de vedere cine a cumpărat de la un reseller licenţele care au fost trecute prin mai multe companii – nici nu ştiu foarte bine câte, cine a cumpărat din punctul meu de vedere este, într-o formă, de blamat”, a spus Grindeanu.

Reprezentanţa locală a gigantului american Microsoft a evitat până acum să ofere lămuriri cum a fost posibil ca statul român să plăteasă cu zeci de milioane de dolari mai mult pe licenţele software achiziţionate de la partenerii săi şi de ce niciun oficial al companiei americane nu a alertat Guvernul României asupra acestei situaţii.

Grecul Kostas Loukas, CEO al Microsoft România din 2013, o prezenţă extrem de discretă pe piaţa locală, a evitat până acum să răspundă în cadrul unor evenimente publice întrebărilor legate de scandalul în care este implicată compania pe care o reprezintă. Până în prezent DNA a cercetat mai mulţi miniştri, politicieni şi oameni de afaceri locali în acest dosar al licenţelor, fără a oferi detalii dacă în dosar sunt cercetate şi persoane din cadrul Microsoft România, sau manageri din eşalonul superior al firmei americane, care lucrează în alte ţări. Licenţele software cumpărate de statul român nu sunt facturate de Microsoft România, ci de Microsoft Irlanda – situaţie în care este posibil ca reprezentanţi ai firmei americane din Irlanda să fi aflat de ce se întâmplă în România, respectiv că Guvernul a plătit pe licenţe un preţ mult mai mare decât cel achitat de reseller. Conform DNA, resellerii ar fi primit un discount de aproape 47% de la Microsoft, dar reducerea nu a fost aplicată şi preţului achitat de statul român.

Sorin Grindeanu afirmă că a avut mai multe întâlniri directe cu reprezentanţi ai companiei Microsoft şi că în urma acestor discuţii modul de achiziţie al licenţelor ar urma să devină transparent – aşa cum “nu este” în prezent.
“Ceea ce am reuşit împreună cu ei şi sper să putem ieşi împreună în perioada următoare să anunţăm e că tot acest proces pe care îl face Microsoft, de vânzare prin reselleri, să fie cât se poate de transparent, pentru că nu este în acest moment”.

 


Continuarea pe ZFCorporate

ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Agricultură, Energie şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.02.2015