Aurescu: UE să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale; Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

România consideră că Uniunea Europeană trebuie să se implice “mai hotărât” în vecinătatea estică şi în cea sudică, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, întrebându-se ce rol îşi mai poate asuma Uniunea la nivel global, dacă eşuează în imediata sa vecinătate. 0

“Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE”, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

“Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

“Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

“Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

“Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

“În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

gandul politica