Cât de mare este, de fapt, „cea mai mare nerealizare” a lui Victor Ponta

3 ani, 5 miniştri şi sute de kilometri de autostrăzi rămaşi doar pe hârtie. Din promisiunile lui Victor Ponta s-a ales un stâlp răsărit în mijlocul unui drum care în mapa Marilor Proiecte ale unui fost ministru figura ca centură de nivel european. În România, infrastructura este o Cenuşăreasă care aşteaptă marea transformare. Până acum, niciun Guvern nu a reuşit să o facă. Premierul Victor Ponta a spus, sâmbătă, că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, şi că cel mai probabil porţiunea de autostradă Comarnic – Braşov se va realiza cu bani de la buget. Cu un an înainte de finalul mandatului, Cabinetul condus de Victor Ponta are restanţe majore: 800 de kilometri de autostradă din cei 1.000 promişi sunt în stadiul de proiect şi nu sunt şanse să fie finalizaţi în 2016, privatizarea CFR Marfă a eşuat şi nici Tarom nu stă prea bine. 0

Aproape o mie de kilometri de autostrăzi, reanalizarea strategiei de privatizare a CFR Marfă, terminarea lucrărilor de modernizare la sute de kilometri de linii de cale ferată, pregătirea licitaţiei pentru linia 7 de metrou Şoseaua Alexandriei- Voluntari erau doar câteva dintre promisiunile cuprinse în programul Guvernului Ponta în 2012. Ce s-a ales de ele?

Cinci miniştri la Transporturi, plus un interimat al lui Ponta

În cei trei ani de guvernare, nu mai puţin de cinci miniştri s-au succedat la Transporturi. Primul dintre ei, Ovidiu Silaghi, a fost o prezenţă discretă, remarcându-se prin problemele cu ANI şi acuzaţiile aduse de DNA pentru trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, Silaghi ar fi primit mită de 200.000 de euro de la Nelu Iordache, unul dintre oamenii de afaceri care a beneficiat de mai multe contracte de la CNADNR, anulate ulterior.

După el a urmat Relu Fenechiu, care a avut un mandat de şapte luni, încheiat după ce a fost condamnat cinci ani în dosarul “Transformatorul”. În timpul mandatului său a avut loc licitaţia pentru CFR Marfă, unde câştigător a fost declarat Gruia Stoica, prin Grup Feroviar Român (GFR), care a oferit un preţ de 202 milioane de euro pentru 55% din acţiuni. Ulterior, privatizarea CFR Marfă a eşuat.

Un scurt mandat de interimar la Transporturi a avut şi premierul Victor Ponta, care s-a ferit să tranşeze problema privatizării CFR Marfă.

Venită de la Parlamentul European, Ramona Mănescu, următorul ministru al Transporturilor, nu s-a remarcat prin nimic în fruntea Ministerului Transporturilor, cu excepţia faptului că nici ea nu a semnat contractul privatizării CFR Marfă, parafarea acestuia revenindu-i secretarului de stat Cristian Ghibu, considerat un apropiat al lui Relu Fenechiu.

Următorul pe lista şefilor de la Transporturi în guvernele Ponta a fost Dan Şova. El a ieşit în faţă prin desenarea hărţilor cu 2.400 de kilometri de autostrăzi până în în 2020, între care controversata Bucureşti-Alexandria, aşa-numita autostradă a lui Dragnea.

Strategia de autostrăzi desenate ale lui Şova, lansată în decembrie 2013, nu mai avea ca prioritară realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, care ar fi urmat să fie gata undeva după 2020. Ulterior,  după criticile din partea Comisiei Europene, autostrada Sibiu-Piteşti a fost declarată ca prioritară. Şova a reziliat contractul cu Bechtel, plătind companiei americane despăgubiri de 38 de milioane de euro, nu înainte de a anunţa că varianta originală a  contractului cu Bechtel – firmă care a primit fără licitaţie contractul pentru Autostrada Transilvania (415 kilometri) de la Guvernul Năstase- nu este de găsit. Pentru 52 de kilometri din Autostrada Transilvania statul a plătit 1,5 miliarde de euro.

Tot Şova a oprit mai multe lucrări, pe motiv că nu suntfonduri, precum lucrările la modernizarea şoselei de Centură de Sud a Bucureştiului.  În schimb, a demarat licitaţii pentru zeci de studii de fezabilitate (SF) de autostrăzi care nu au şanse să fie începute prea curând, riscând astfel cheltuirea inutilă a unor bani, având în vedere că termenul de valabilitate al unui SF este de doi ani, potrivit consultanţilor. Tot pe mandatul lui Şova la Transporturi la CNADNR au fost lansate două proiecte de concesiune care au rămas în aer: autostrada Craiova- Piteşti şi autostrada centura de sud a Capitalei.

Celebră rămâne şi “mutarea cu cortul” a lui Şova pe şantierul Comarnic-Braşov, autostradă pe care Şova o promitea, în martie 2013, terminată în 2016, “ chit că mă mut pe ea”. Nici până în prezent contractul cu asocierea Vinci – Strabag-Aktor nu a fost semnat, principal problemă fiind lipsa finanţării.

Actualul ministru al Transporturilor Ioan Rus spunea recent că se caută un nou model financiar pentru Comarnic-Braşov. Tot Rus a fost cel care a anunţat şi finalizarea unei prime variante a Master Planului de Transport. Documentul, fără de care România nu poate accesa fonduri europene pentru transporturi în perioada 2014-2020, a suferit mai multe modificări, Comisia Europeană transmiţând autorităţilor mai multe observaţii. În cea mai recentă variantă, care urmează să fie transmisă spre aprobare la CE, autostrada Sibiu-Piteşti devine “prioritate zero”, după ce anterior trecuse prin stadiul de drum expres.

Autostrăzile fără sfârşit

Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care Victor Ponta le promitea în programul cu care USL a câştigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata şi nici nu au şanse să fie finalizaţi până în 2016. Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuţi, cum este Comarnic-Braşov pentru a cărui construcţie Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani.

Acum premierul Victor Ponta admite că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, şi că cel mai probabil porţiunea de autostradă Comarnic – Braşov se va realiza cu bani de la buget. Cu alte cuvinte, înţelegerea cu Vinci-Strabag-Aktor, desemnat drept câştigător în decembrie 2013 pentru concesiunea Comarnic-Braşov, pică.

” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituţional de înţelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Braşov, nu ni se dau”, a afirmat Ponta la B1 TV.

În trei ani au fost daţi în folosinţă aproximativ 300 de kilometri, dacă luăm în considerare şi centurile ocolitoare la nivel de autostradă, toate începute pe vremea fostei guvernări.

Astfel, în întreg anul 2012 au fost deschise tronsoanele Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia, Medgidia-Murfatlar, Timişoara-Lugoj. Pe lângă acestea, tot în 2012 a fost deschisă circulaţia pe centurile oraşelor Arad şi Constanţa.

În 2013 au fost inaugurate segmentele de autostradă Lugoj-Deva – lotul 1, Orăştie-Sebeş Vest, Simeria-Orăştie, Sălişte-Sibiu.
 

În 2014 au fost deschişi doar 50 de kilometri de autostradă: Sibiu-Orăştie, Nădlac-Arad lotul 1 şi lot 2 parţial. De menţionat că toate aceste proiecte au fost începute pe vremea guvernărilor anterioare.

Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov, două dintre proiectele promise în 2012, nu au şanse să fie gata până în 2016. Sibiu-Piteşti se găseşte în stadiul de actualizare a studiului de fezabilitate.

De la “avem o ofertă serioasă, anul viitor putem să începem faimosul Comarnic-Braşov” (Ponta, decembrie 2013) la “Comarnic – Braşov este o autostradă foarte scumpă” (Ponta, aprilie 2015) şi “Toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul”

Autostrada Comarnic-Braşov, cea care ar fi trebuit să fie prima peste munţi şi prima realizată în concesiune din România, rămâne încă un proiect, chiar dacă însuşi Ponta ameninţa că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada nu va fi gata până în 2016. Termenul este imposibil de respectat, iar, după 11 ani de la prima încercare, prima lopată nu a fost băgată încă în pământ.

 – Victor Ponta (decembrie 2013), după desemnarea asocierii Vinci-Strabag -Aktor câştigător al licitaţiei de concesiune :”Avem o ofertă serioasă, deci practic anul viitor putem să începem faimosul Comarnic-Braşov”.

 – Victor Ponta (16 ianuarie 2014): “Pe 20 aprilie (2014) să putem să semnăm contractul”. La începutul anului trecut, premierul Victor Ponta promitea că ultimul kilometru din Comarnic-Braşov va fi realizat cel mai târziu în 2017. Amintim că în 2013 el făcuse un pariu electoral, condiţionându-şi candidatura la un nou mandat de parlamentar de finalizarea în 2016 a autostrăzii spre munte.

“ În acest moment se derulează negocierile pentru finalizarea procedurilor de finanţare a proiectului cu băncile comerciale şi în mod normal sper ca data asta să nu fiu extrem de optimis, eu am pus termenul ca până la Paste, pe 20 aprilie să putem să semnăm contractul şi să inaugurăm organizarea de şantier atât dinspre Comarnic, cât şi dinspre Cristian. (…) Construcţia începe în acest an, la sfârşitul lunii aprilie (…)”. Ultimul kilometru va fi finalizat cel mai târziu în 2017. Aceasta este termenul prevăzut în contract”, declara Ponta în ianuarie 2014.

– Victor Ponta ( ianuarie 2015) : “Dacă decidem că o facem, pe 15 februarie semnăm contractul” . „Deci este nevoie, domnule ministru Rus, cu răbdare, cu tot respectul pentru cei din opoziţie, pentru cei din mediul de afaceri, trebuie explicat Masterplanul, trebuie luată decizia şi, când luăm decizia, o ţinem şi zece ani ştim unde punem banii pentru infrastructură. Înţeleg că aţi publicat datele negocierilor pentru Comarnic-Braşov, le-aţi publicat la CNADNR? Bun. Vreau să fie o dezbatere foarte clară, vreau ca fiecare cetăţean român să ştie câţi kilometri, cât ne costă, în cât timp se face, ce intră în banii ăia şi să decidem. Dacă decidem că o facem, pe 15 februarie semnăm contractul şi pe 15 aprilie se apucă de treabă. Dacă decidem că ceilalţi nu vor să o facem, asta este, o să o facă alţii, dar cred că ar fi o mare pierdere pentru România”, declara Ponta în ianuarie 2015. Nici termenul de 15 februarie nu avea să fie respectat, Rus anunţând prelungirea negocierilor în aprilie.

– Ponta (aprilie 2015): “Comarnic – Braşov este o autostradă foarte scumpă”. La un an şi patru luni de la desemnarea câştigătorului la Comarnic-Braşov, şeful Guvernului spune că autostrada este de fapt foarte scumpă.

“Pentru mine este o mare problemă, e Comarnic – Braşov.(…) Comarnic – Braşov este o autostradă foarte scumpă. De ce? Pentru că, în primul rând, e vorba de o zonă geografică dificilă, dar pentru că nefiind iniţial în cele două culoare finanţate de Uniunea Europeană, nu puteam să dăm niciun ban de la fonduri europene. Nu puteam să dăm bani din buget pentru că, vezi, avem deficit, trebuie să scădem deficitul, şi singura soluţie era să o facem în parteneriat public-privat. Mai pe româneşte, să înţeleagă orice român: pe banii celor care construiesc autostrada.(…)  În acest moment, ei vor să semneze; dar eu le-am spus un lucru. Domne, în România, avem o experienţă, care se numeşte Bechtel”, declara Ponta în aprilie 2015.

Ponta (mai 2015): ” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul”. Premierul Ponta a admis sâmbătă că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, context în care despre Comarnic-Braşov a declarat că nu va fi făcută din bani europeni, ci din bani de la buget. 

” Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituţional de înţelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Braşov, nu ni se dau”, a afirmat sâmbătă Ponta la B1 TV.

Bile albe: 120 de kilometri de autostrăzi licitaţi şi începuţi

În prezent sunt în diverse stadii de execuţie mai multe tronsoane, în total peste 220 de kilometri de autostrăzi.

Astfel, Nădlac-Arad, lot 2, este finalizat în proporţie de 90%, potrivit datelor Ziarului Financiar, Timişoara-Lugoj, lot 2, este realizat în proporţie de 64%, Lugoj-Deva, lot 3, este abia la început, cu 4,8% stadiu fizic. De asemenea, lotul 4 din Lugoj-Deva este gata în proporţie de 23%, iar Lugoj-Deva lot 2 are un stadiu de 6,5%. În lucru se află şi Sebeş-Turda, autostradă nouă, licitată şi a cărei construcţie a început pe vremea guvernării Ponta. Tot pe vremea guvernării Ponta au fost semnate contracte pentru patru din cele cinci loturi din autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş. În total, 120 de kilometri noi de autostradă au fost demaraţi pe vremea guvernării Ponta.

În Programul USL se propunea, printre altele, finalizarea autostrăzii Bucureşti-Arad, finalizarea Autostrăzii Transilvania, finalizarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-Braşov (tronsonul Braşov-Predeal- Comarnic), dar şi demararea proiectului autostrăzii de sud Bucureşti- Alexandria-Craiova- Drobeta-Tr Severin-Timişoara. Pe lângă acestea se adaugă demararea proiectului autostrăzii vest-est Tg. Mureş-Iaşi (Ungheni), finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud) şi realizarea coridorului IX Paneuropean Bucureşti-Focşani.

Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care Victor Ponta le promitea în programul cu care USL a câştigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata şi nici nu au şanse să fie finalizaţi până în 2016. Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuţi, cum este Comarnic-Braşov pentru a cărui construcţie Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani. În total, în 2013 şi 2014 au fost daţi în folosinţă aproape 160 de kilometri de autostradă din cei 962 de kilometri promişi.

Podul rutier peste Dunăre, la Brăila-Galaţi, a dispărut din Master Plan

Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunăre la Brăila-Galaţi a fost o altă promisiune cuprinsă în programul de guvernare 2012.

Proiectul a fost cuprins în varianta iniţială a Master Planului de Transport, însă în noul Master Plan nu se mai ia în calcul construirea unui pod la Brăila până în 2030.

CFR Marfă, încă neprivatizat

În programul de guvernare asumat în 2012 de Victor Ponta se angaja “reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfă după aplicarea testului investitorului privat şi a testului vânzătorului privat in economia de piaţă”. După eşecul răsunător al privatizării CFR Marfă din 2013, cel mai recent termen pentru finalizarea privatizării operatorului feroviar de marfă este anul 2016, anunţat în martie de ministrul Transporturilor Ioan Rus. Restructurarea CFR Marfă şi reluarea procesului de privatizare reprezintă două dintre angajamentele pe care Executivul şi le-a luat faţă de FMI.

În 2013, Grup Feroviar Român, care face parte din Grampet, grup deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a câştigat licitaţia de privatizare a CFR Marfă. Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni nu a fost realizată până la termenul limită, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-a data cordul pentru schimbul de acţiuni, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei. Ministrul Ioan Rus a anunţat în martie că CFR Marfă  „este pe plus”.

Raportul aprobat de boardul FMI şi dat publicităţii în martie arăta că în sectorul feroviar autorităţile s-au făcut progrese importante în restructurarea operatorului CFR Marfă, prin reducerea numărului de angajaţi cu peste o pătrime.

“Totuşi, procesul de privatizare s-a blocat şi ar putea fi necesar ca restructurarea să continue. În plus, reţeaua feroviară trebuie raţionalizată în conformitate cu Master Planul pentru Transporturi”, se arăta în raportul FMI.

În 2014 au fost concediaţi de la CFR Marfă, în cadrul programului de restructurare, un număr de 2.500 de angajaţi, reprezentând 30% din numărul total de salariaţi. În prezent CFR Marfă mai are 6.500 de angajaţi.

Linia de metrou Şoseaua Alexandriei- Voluntari, rămasă în proiect

Magistrala 7 pe traseul Alexandriei-Rahova-Piaţa Unirii-Moşilor-Colentina-Voluntari este inclusă pe lista proiectelor depuse de România la Comisia Europeană în vederea finanţării prin noul mecanism propus de preşedintele comisiei Jean Claude Juncker.

Construcţia acestei noi magistrale de metrou este unul dintre proiectele pe care Ministerul Transporturilor vrea să le efectueze prin parteneriat public-privat sau concesiune. Linia de metrou va avea o lungime de 25 km şi va cuprinde 30 de statii, un depou şi o parcare, traversând Bucureştiul în diagonala SV-NE, prin Piaţa Unirii, Moşilor, Obor şi Colentina. Traseul pe care îl va urma va fi Bragadiru Centru – Şos. Alexandriei – Şoseaua de Centură – Cartierul Independenţei – intersecţia Şos. Alexandria cu Strada Antiaeriană – Piaţa Rahova – Piaţa Regina Maria – Piaţa Unirii – Strada Mântuleasa – Calea Moşilor – Piaţa Obor – Şoseaua Colentina (cu staţii la intersecţiile cu D-na Ghica, Parcul Plumbuita, intersecţia cu Şos. Andronache şi Şos. Fundeni, Dragonul Roşu, Metro Colentina) – Voluntari. Conform estimărilor anterioare ale Ministerului Transporturilor, realizarea acestui proiect ar putea dura şase ani. Termenele de începere şi de finalizare ale lucrărilor sunt condiţionate de asigurarea fondurilor pentru finanţare. Linia de metrou Voluntari-Bragadiru se înscrie între cele aproximativ 2.000 de proiecte propuse de cele 28 de state membre UE. Selecţia proiectelor va fi realizată de un comitet de experţi independenţi însărcinat cu evaluarea dimensiunii europene a proiectelor şi a viabilităţii lor economice.

Apropiaţii de partid, instalaţi la Tarom

Pentru domeniul aerian, promisiunile din 2012 vizau promovarea investiţiilor pentru integrarea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti în conceptul de “city airport” şi finalizarea lucrărilor de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului International Henri Coandă Bucuresti (AIHCB)) şi a lucrărilor de modernizare la Aeroportul Internaţional Bucuresti Băneasa (AIBB). Lucrările sunt departe de a fi finalizate.

În schimb, pe timpul mandatului lui Şova la Transporturi a fost dat jos managementul privat din companii de stat. Şova a demis, într- lună, administratorii privaţi de la Tarom şi Compania de Aeroporturi Bucureşti, înlocuindu-i cu persoane apropiate sau agreate de partid.
 

 

 

gandul financiar