Alina îi relaxează, Mălina le dă fericire: iată ce se întâmplă în birourile din Pipera, atunci când corporatiştii vor să scape de stres

Două tinere întreprinzătoare „lucrează” cu stresul corporatiştilor. Când angajaţii sunt stresaţi, şefii apelează la serviciile lor. 0

Lucrează în multinaţionale, îi vezi îmbrăcaţi tot timpul la patru ace şi au un salariu demn de invidiat. E vorba de tinerii corporatişti, priviţi deseori cu admiraţie de cei din jur.

Nu mulţi ştiu însă că şi pentru aceşti angajaţi stresul este o problemă sau că fericirea este, şi în cazul lor, la fel de greu de atins. La toate acestea s-a gândit însă cineva: Alina Grozescu şi Mălina Chirea. Ele sunt tinerele care vin cu soluţii concrete la stresul corporatist.

„Totul a început după ce am văzut acest tip de serviciu într-un aeroport din Amsterdam”, ăncepe povestea Alinei.

Alina îi relaxează, Mălina le dă fericire: ce se întâmplă în birourile din Pipera, când corporatiştii vor să scape de stres

Ţi-ar plăcea ca într-o pauză de lucru la birou să te bucuri de o şedinţă de masaj? Dar după încheierea programului, ai vrea să afli, de la specialişti, ce înseamnă fericirea dincolo de bani şi carieră? Dacă răspunsurile sunt afirmative, aflaţi că toate acestea sunt posibile. MaxRelax şi Institutul pentru Fericire sunt exemplele perfecte în acest sens.

Alina Grozescu are 33 de ani şi este fondatoarea MaxRelax, o firmă ce oferă servicii de masaj şi wellness angajaţilor marilor companii. După ce a făcut sport de performanţă şi a cucerit titlul de campioană naţională la badminton, antreprenoarea a urmat cursurile Facultăţii de Kinetoterapie din cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (UNEFS) din Bucureşti. Ulterior, a lucrat doi ani ca terapeut. Tot în acea perioadă i-a venit şi ideea înfiinţării unei firme care să ofere servicii de masaj şi wellness angajaţilor din diverse companii.

„Totul a început după ce am văzut acest tip de serviciu într-un aeroport din Amsterdam”, a povestit Alina Grozescu pentru gândul. „Am început să mă interesez, să aflu mai multe, am fost plecată apoi în Grecia, unde era o companie care oferea acest tip de serviciu, am făcut acolo şi un curs de masaj, apoi am revenit în ţară şi am început să pregătesc afacerea. Practic, tot anul 2005 a fost o perioadă în care am pus la punct tot felul de lucruri, apoi, în 2006, am lansat Max Relax”, a adăugat ea.

Chiar dacă la început a fost mai dificil, lucrurile au evoluat ulterior. Acum, Max Relax are 54 de angajaţi, cu toţii kinetoterapeuţi sau balneokinetoterapeuţi, care efectuează lunar până la 10.000 de şedinţe de masaj.

„O şedinţă de masaj durează 15 minute. Noi mergem la sediul companiilor cu un scaun special, cu muzică, cu aromaterapie, cu aranjamente florale chiar… Vrem să creem un ambient foarte plăcut”, a explicat Alina Grozescu. „Nu e neapărat vorba însă doar de destresare, ci şi de prevenirea anumitor afecţiuni, de eliminarea contracturilor musculare care apar din cauza poziţiei pe care o avem atunci când stăm la birou, dar şi de oferirea unei stări de bine”, a completat ea.

Citeşte aici povestea pe larg a Alinei Grozescu şi a afacerii ei.

Cum ajung tinerii corporatişti la Institutul pentru Fericire

Mălina Chirea, în schimb, pune accent pe starea de spirit a corporatiştilor. Este co-fondatoarea Institutului de Fericire, locul unde, după o zi agitată la birou, oamenii vin să-şi găsească liniştea. Cei mai mulţi sunt tineri cu vârsta între 25 şi 30 de ani, a căror viaţă pare, din exterior perfectă. În realitate însă, lucrurile sunt diferite.

La sediul Insitutului, pe Bulevardul Dacia, nr. 4, aceştia participă la diferite activităţi la finalul cărora ar trebui să fie cu un pas mai aproape de fericire. Fac yoga, asistă la întâlniri de comunitate, vizionează documentare despre fericire şi pot fi consiliaţi de un expert în psihologia motivaţională. Toate acestea contra unei sume de bani, în funcţie de activitatea la care participă.

Reprezentanţii Institutului pentru Fericire spun că această sumă nu o percep ca fiind o taxă de participare, ci ca o donaţie care nu este impusă, ci sugerată. Pot participa şi persoanele care au venituri reduse, acestea putând contribui cu o donaţie mai mică decât cea recomandată.

Astfel, pentru a viziona un ducumentar despre fericire este recomandat să donezi între 20 şi 30 de lei. În aceşti bani sunt incluse apa, ceaiul şi floricele de porumb. Pe lângă vizionarea filmului se organizează şi o dezbatere despre documentar la finalul lui. Pentru yoga, un abonament de 4 şedinţe este de 100 de lei. Pentru întâlnirile de comunitate este sugerată o donaţie de 30 de lei. 

„Există o ştiinţă întreagă care tratează fericirea şi face lucrul ăsta cu succes de foarte mult timp”, a explicat Mălina pentru gândul.

„Pe la începutul secolului trecut, au fost publicate primele lucrări pe subiectul fericirii. Conform oamenilor de ştiinţă, a psihologilor care au creat domeniul şi care au făcut foarte multe studii, fericirea este o stare de bine care este foarte subiectivă. La nivel individual, ea poate fi tratată sau nu. Există tot felul de comportamente comune ale oamenilor fericiţi, dar ea rămâne o stare individuală şi rămâne o stare de bine, de împăcare, de detaşare, de contemplare faţă de propria persoana”, a adăugat ea.

Teoria este simplă, dar la capitolul practică se pare că nu excelăm, având în vedere rezultatele cercetării date publicităţii recent.

Potrivit rezultatelor studiului realizat de WIN/ Gallup International, printre ţările cu cel mai mare punctaj obţinut la capitolul fericirii se află şi ţări sărace, precum cele din Africa. La polul opus se află ţări în curs de dezvoltare sau dezvoltate, printre care şi România, state unde apa potabilă nu este cel mai de preţ bun, locuri unde nu se moare de foame sau de boli demult eradicate, precum malaria.

Ţara noastră se află la coada clasamentului referitor la nivelul de fericire, grad ce a fost măsurat la nivel mondial. Potrivit statisticilor, doar patru din zece români se declară fericiţi. 

Citeşte aici povestea pe larg a Institutului pentru Fericire.

gandul financiar