În ce condiţii poate fi suspendat premierul Victor Ponta şi de ce nu a făcut-o Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis nu poate să dispună suspendarea din funcţie a primului ministru Victor Ponta, decât în cazul în care acesta este urmărit penal pentru fapte comise în timpul exercitării funcţiei sale sau atunci când va fi trimis în judecată, însă tot pentru faptele comise în exerciţiul funcţiei de premier. Pentru ca această urmărire penală să aibă loc, este nevoie de avizul Camerei Deputaţilor, lucru pe care DNA l-a şi solicitat vineri, cu privire la acuzaţiile de conflict de interese. Legea şi Constituţia nu acoperă situaţia suspendării din funcţie a unui ministru sau prim-ministru, în cazul în care acesta este urmărit penal pentru fapte comise în afara mandatului.

Foto: Marius Dumbrăveanu // Mediafax

0

Preşedintele Klaus Iohannis se află, deocamdată, în imposibilitatea de a dispune suspendarea din funcţie a premierului Victor Ponta, pentru că legea nu îi permite. Ponta poate fi suspendat din funcţie de preşedinte doar dacă Camera Deputaţilor îşi va da avizul pentru începerea urmăririi penale a lui Ponta, în cazul faptelor de conflict de interese, comise în timpul mandatului de premier. În cazul celorlalte fapte pentru care este urmărit penal deja de DNA – spălare de bani, fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, acestea nu intră sub incidenţa legii care permite suspendarea unui membru al Guvernului, pentru că ele au fost comise înainte ca Ponta să devină membru al Guvernului.

Ancheta DNA îl vizează pe premierul Victor Ponta pentru două seturi de fapte: unele comise înainte ca acesta să devină membru al Guvernului, în 2007-2009 şi în 2011 (falsificarea facturilor şi a înscrisurilor justificative pentru munca fictivă de avocat la casa de avocatură a lui Dan Şova, precum şi pentru folosirea maşinii plătite de firma lui Şova), iar altele comise în timp ce era prim-ministru membru al Guvernului (conflictul de interese, respectiv numirea lui Şova în Guvern).

Pentru primul set de fapte, Ponta este deja urmărit penal de DNA, nefiind nevoie de niciun aviz suplimentar. Pentru al doilea set de fapte, DNA a fost nevoit să ceară avizul Camerei Deputaţilor (Ponta fiind deputat) pentru urmărirea penală.

Preşedintele Klaus Iohannis poate demara suspendarea din funcţie a lui Victor Ponta doar dacă Camera Deputaţilor va încuviinţa această cerere a DNA, pe al doilea set de acuzaţii aduse lui Ponta. În cazul în care Victor Ponta este trimis în judecată pentru acest al doilea set de fapte, Iohannis este obligat să îl suspende din funcţie pe Ponta.

Suspendarea din funcţie a unui membru al Guvernului, inclusiv a primului ministru, este stipulată de Constituţia României şi de Legea răspunderii ministeriale. În rest, nu există o lege care să reglementeze această situaţie.

În Constituţie, Articolul 109 reglementează „răspunderea membrilor Guvernului”. Aici, se arată că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”.

Constituţia mai precizează că răspunderea şi pedepsele pentru miniştri sunt stipulate într-o lege specială, a răspunderii ministeriale.

Legea respectivă, 115/1999, precizează la Articolul 7 că „intră sub incidenţa prezentei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni”, precum şi că „pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afara exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun”. Dreptul comun, adică celelalte legi, nu stipulează în niciun fel situaţia suspendării din funcţie a unui membru al Guvernului.

Legea precizează, ca şi Constituţia, că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”.

Mai departe, la Articolul 20, se precizează că „în cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie”. Făcând legătura cu articolul 7, se înţelege că este vorba despre urmărirea penală pentru fapte comise în exerciţiul funcţiei de membru al Guvernului.

Articolul 21 arată că suspendarea din funcţie a unui membru al Guvernului, inclusiv a premierului, devine automată atunci când are loc trimiterea în judecată, însă tot pentru fapte comise în timpul exercitării funcţiei.

În trecut, au mai existat cazuri de miniştri urmăriţi penal pentru fapte care nu au fost comise în exerciţiul funcţiei şi pentru care preşedintele Traian Băsescu nu a cerut suspendarea. Este vorba despre cazuri precum Varujan Vosganian, George Copos (pe când era vicepremier) sau Relu Fenechiu, acesta din urmă nefiind suspendat chiar dacă se afla în faza judecăţii.

gandul actualitate