La opt luni după ce DNA a preluat cazul, DOSARUL DIASPORA a rămas „ÎN EVALUARE”. Surpriza de pe lista audierilor de până acum

Procurorii DNA nu au avansat semnificativ cu ancheta în dosarul privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale în diaspora, la 8 luni de la preluarea dosarului de la Parchetul General. În prezent, ancheta a rămas la stadiul cercetării penale a faptelor, fără să fie începută urmărirea penală împotriva vreunei persoane. Procurorii au de studiat un volum foarte mare de documente, primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, Guvern şi Ministerul Afacerilor Externe, fiind audiate totodată mai multe persoane implicate în procesul electoral, conform DNA. Potrivit unor surse judiciare, printre acestea nu se află persoanele aflate la vârful lanţului de decizie în timpul alegerilor din 2014, precum miniştrii de Externe Titus Corlăţean sau Teodor Meleşcanu sau premierul Victor Ponta. Premierul declara în decembrie 2014, după ce a pierdut alegerile, că va demisiona dacă DNA începe urmărirea penală împotriva sa în cazul secţiilor de votare din străinătate. Atunci, mai mulţi diplomaţi români au reclamat că MAE nu a ţinut cont de solicitările lor privind organizarea secţiilor de votare, luând decizii care au dus la cozi imense la vot şi la împiedicarea alegătorilor să voteze. 0

Ancheta DNA privind posibila obstrucţionare a procesului de votare în străinătate, la alegerile prezidenţiale din 2014, nu a avansat semnificativ faţă de stadiul în care era acum 8 luni, în decembrie 2014, atunci când procurorii anticorupţie au preluat dosarul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Într-un răspuns pentru gândul, DNA arată că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA documentele solicitate şi că în cauză au fost audiate mai multe persoane, despre care nu se pot însă oferi detalii, ancheta fiind în curs. Ancheta se află tot în stadiul cercetării penale „in rem”, cu privire la fapte, la fel ca şi în decembrie 2014.

În prezent, procurorii evaluează documentele primite, fiind vorba despre multe cutii cu acte. Până acum, nu au fost însă audiate persoanele aflate la vârful lanţului de decizie în timpul alegerilor din 2014, precum miniştrii de Externe Titus Corlăţean sau Teodor Meleşcanu sau premierul Victor Ponta, conform unor surse judiciare. Asta în condiţiile în care pe numele lui Corlăţean şi Ponta doar europarlamentarul Monica Macovei a depus două plângeri penale pentru obstrucţionarea votului românilor din străinătate.

În decembrie 2014, după ce a pierdut alegerile prezidenţiale, prim-ministrul Victor Ponta declara că dacă va fi pus sub urmărire penală pentru modul de desfăşurare a votului din diaspora, îşi va da demisia.

„Cu siguranţă dacă DNA va cere începerea urmării penale faţă de mine voi demisiona. Doar n-o să spunem acum că stă prim-ministrul cercetat penal. Dacă mă va întreba cineva de la Parchet, voi spune acelaşi lucru: da, greşeli s-au făcut, dar intenţie din partea cuiva nu a existat de niciun fel. Răspunderea politică există, de aceea a demisionat ministrul de externe, dar răspundere penală nu există pentru că legea penală se aplică pentru faptele penale. Greşelile politice se plătesc politic”, spunea atunci Victor Ponta.

Cu toate acestea, urmărit penal şi inculpat acum de DNA într-o altă cauză – dosarul „Turceni-Rovinari-Dan Şova”, Victor Ponta refuză să demisioneze.

Iniţial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanşată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Niţu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii au verificat dacă sesizările respectă cerinţele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracţiune.

Guvernul condus de Victor Ponta s-a apărat mereu pentru faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate prin faptul că legea nu ar fi permis acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a AEP.

Bătălia de la Torino, pentru acces la urne

La secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.

Impactul emoţional, atât în diaspora, cât şi în ţară, a fost imens – românii se vedeau goniţi cu forţa de la urne şi umiliţi. Gândul a reconstituit în noiembrie 2014 povestea acelei zile şi posibilele cauze pentru care s-a ajuns în această situaţie fără precedent.

Cazul Torino a demonstrat cum, deşi Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, nu a redus semnificativ numărul secţiilor de votare din diaspora, a fost de ajuns o singură secţie de votare în minus la Torino, pentru a declanşa haosul. La acest lucru s-a adăugat refuzul sistematic al MAE de a reacţiona la informările şi cererile insistente ale diplomaţilor români din Italia, care au solicitat fie suplimentarea numărului secţiilor de votare, fie prelungirea programului de votare. Astfel, potrivit unei informări transmise de consulat către BEC şi MAE, la ora 18.00, „Situaţia este extrem de tensionată. (…) Prefectura de la Torino a solicitat Guvernului Italiei să intervină pe lângă autorităţile române să prelungească programul”.

gandul actualitate