Finul lui Ponta vrea ca judecătorii din completul de 5 al Curţii Supreme să decidă doar ÎN FAVOAREA INCULPAŢILOR. Premierul: „E major, nu trebuie să-mi ceară mie voie”

Deputaţii jurişti discută astăzi o propunere a deputatului PSD Marius Manolache, care este finul prim-ministrului Victor Ponta, prin care acesta doreşte schimbarea legii de organizare a sistemului judiciar, în sensul ca judecătorii din completele de 5, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să poată decide doar în favoarea inculpaţilor. La aceste complete ajung în ultimă instanţă toate marile dosare penale de corupţie, soluţiile date anterior putând fi atacate aici atât de inculpaţi, cât şi de procurori. Astăzi, spre exemplu, Liviu Dragnea a apărut în faţa completului de 5, pentru contestarea deciziei de condamnare a sa la un an cu suspendare, în Dosarul Referendumul. Manolache nu este la prima iniţiativă de modificare a regulilor justiţiei, el numărându-se şi printre iniţiatorii unei modificări a Codului Penal privind arestarea preventivă, în favoarea inculpaţilor. Marius Manolache este urmărit penal de procurorii DNA în dosarul Realitatea Media, pentru fapte comise din postura de avocat. 0

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor discută astăzi o iniţiativă legislativă a deputatului PSD Marius Manolache, depusă în luna iunie, prin care acesta propune ca judecătorii din completele de 5 de la instanţa supremă să poată decide doar în favoarea inculpaţilor. Manolache, care a susţinut că este finul lui Victor Ponta, cei doi lucrând în trecut împreună ca avocaţi, îşi justifică ideea prin faptul că ar exista un dublu grad de jurisdicţie şi că se ajunge în situaţia în care unii inculpaţi primesc o sentinţă de la instanţa supremă – completul de 3, pentru ca mai apoi judecători de acelaşi rang cu aceştia să vină şi să dea soluţii diferite, în completul de 5.

Prim-ministrul Victor Ponta nu a dorit să comenteze astăzi iniţiativa legislativă a lui Marius Manolache: „Am foarte mulţi colegi, fiecare este major, nu trebuie să îmi ceară mie voie să facă ceva”.

Proiectul legislativ al lui Marius Manolache mai prevede de asemenea înfiinţarea unei secţii în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care să se ocupe de „investigarea infracţiunilor săvârşite de procurori şi judecători, altele decât cele date în competenţa DNA şi DIICOT”.

„Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi în alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. Apelul prevăzut la alineatul 1 (fraza anterioară – n.r.) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului”, se arată în proiectul de lege prin care Manolache doreşte modificarea legii 304/2004, privind organizarea judiciară.

Completele de 5 judecători de la instanţa supremă sunt cele unde ajung, în ultimă instanţă, pentru verdicte definitive, aproape toate marile dosare de corupţie care implică parlamentari sau miniştri. Chiar astăzi, când Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor discută acest proiect, colegul de partid al lui Marius Manolache, fostul vicepremier Liviu Dragnea, a fost judecat de un complet de 5 judecători, în contestaţia la sentinţa din Dosarul Referendumul, în care Dragnea a primit un an de închisoare cu suspendare.

În motivarea proiectului de lege, Marius Manolache explică faptul că existenţa dublului grad de jurisdicţie este prevăzută atât de Constituţia României, cât şi de tratatele internaţionale, însă că acesta nu ar trebui să existe în cazul în care o persoană a fost judecată deja de cea mai înaltă instanţă din sistemul judiciar, adică ÎCCJ, după cum arată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această reglementare nu este prevăzută de legea românească, însă tratatele internaţionale ar trebui să primeze, mai explică deputatul. Practic, explică Manolache, un complet al instanţei supreme ajunge să schimbe sentinţe date de un alt complet al aceleiaşi instanţe supreme în stat, prin judecători de acelaşi rang.

„Actuala reglementare creează posibilitatea unor situaţii, să le numim procesuale, de neacceptat. Astfel, să presupunem că într-o situaţie concretă, soluţia pronunţată de către completul de 3 judecători este una de achitare. Parchetul declară recurs, iar acesta este admis cu majoritate de completul de 5 judecători, făcându-se două opinii separate, în sensul respingerii recursului. Într-o asemenea situaţie, se constată că dobândeşte autoritate de lucru judecat o hotărâre de condamnare dată de 3 judecători din 8, judecători de acelaşi rang şi care funcţionează în cadrul instanţei supreme, adică în cadrul celei mai înalte jurisdicţii în stat”, explică Manolache în motivarea proiectului său.

„În realitate, existenţa dublului grad de jurisdicţie, din punct de vedere al consecinţelor juridice, creează posibilitatea înrăutăţirii/defavorizării situaţiei persoanei judecate şi deci funcţionează în dauna persoanei deferită justiţiei”, mai arată Marius Manolache în motivare, referindu-se la faptul că existenţa dublului grad de jurisdicţie este menit să dea posibilitatea unei persoane condamnate să îi fie revizuită sentinţa.
Marius Manolache este el însuşi urmărit penal de procurorii DNA, în dosarul Realitatea Media.

„Manolache Marius, în sarcina căruia s-a reţinut că în calitate de avocat angajat de administratorul SC Strategies-Research-Investements SRL  ar fi semnat un contract de vânzare cumpărare acţiuni, contract ce conţine menţiuni nereale cu privire la data încheierii, ulterior utilizat de alte persoane pentru a justifica modul de dobândire de către SC Strategies-Research-Investements SRL  a acţiunilor SC Realitatea Media SA”, se arată în comunicatul DNA. Manolache a respins acuzaţiile, declarând că doar l-a reprezentat pe Cozmin Guşă în procedura de preluare a Realitatea TV.

Deputatul PSD este cel care a declarat pentru gândul, după ce a votat legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, că parlamentarii nu sunt egali cu restul oamenilor: „eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcţionar public, care are o răspundere extraordinară şi un cetăţean normal, fie el muncitor, inginer, medic, şamd”.

gandul politica