Ponta şi Teodorovici anunţă un nou acord cu FMI. Dragnea cere explicaţii: „Guvernul trebuie să prezinte o motivare serioasă”

România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar, a declarat marţi ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, transmite Reuters. Declaraţia tranşantă a ministrului Finanţelor a fost uşor nuanţată de premierul Ponta. Susţinând că un nou acord de tip preventiv „este bun” pentru “cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară”, şeful guvernului a precizat că o decizie finală trebuie luată după o analiză în coaliţia de guvernare şi o discuţie cu opoziţia şi preşedintele Klaus Iohannis. După declaraţiile ministrului Finanţelor şi ale premierului, şeful PSD, Liviu Dragnea, este rezervat şi cere explicaţii Guvernului pentru o astfel de „decizie strategică”. Este pentru a doua oară când Dragnea intră în coliziune cu tandemul Ponta-Teodorovici, prima dată fiind în contextul negocierilor pentru noul Cod Fiscal, când l-a chemat la ordine pe ministrul Finanţelor, susţinând că nu a avut mandat de la partid pentru discuţiile cu opoziţia. 0

România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar, a declarat marţi ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, transmite Reuters.

Economia României a fost susţinută din 2009 de o serie de acorduri de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană, iar ultimul dintre acestea s-a încheiat în această lună.

“În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite”, a spus Teodorovici.

El a mai arătat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.

Dacă se ţine cont şi de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%, a precizat Teodorovici.

Ponta anunţă când pot începe negocierile

Premierul Victor Ponta a declarat că, deşi Guvernul nu mai are nevoie de niciun împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), un nou acord de tip preventiv “este bun”, pentru că “cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară”.

“Este un subiect important, pe care îl voi discuta întâi la coaliţia de guvernare, după aceea să-l discutăm şi cu restul partidelor din opoziţie, pentru că orice acord, dacă se va încheia, se va încheia pe un termen mai lung, şi cu preşedintele României şi decizia trebuie să fie una politică a tuturor forţelor politice”, a declarat premierul Victor Ponta, întrebat de jurnalişti despre posibila încheiere a unui nou acord, de tip preventiv, cu FMI.

Premierul a adăugat că Guvenul “nu mai are de dat niciun dolar către FMI” şi că nu mai are nevoie de “niciun dolar împrumut de la FMI”, dar un acord cu instituţiile financiare internaţionale, într-o regiune “atât de tulburată în care doar România merge foarte bine”, este bun.

“Contează în primul rând o decizie politică, după care ne apucăm de negociat”, a spus Ponta, adăugând că României nu îi trebuie linie de finanţare şi că acesta ar fi un acord prevenitv pentru “cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară” şi în al doilea rând pentru reforme structurale pe care premierul vrea să le continue.

Ponta a mai spus că, după ce va avea acordul de principiu al liderilor politici, se vor stabili şi condiţiile concrete pentru un nou acord cu FMI.

“Probabil că punctele de vedere sunt destul de apropiate, e vorba de asumare a tuturor forţelor politice a unui asemenea nou acord”, a precizat Ponta.

Dragnea cere explicaţii

După anunţul ministrului Finanţelor şi poziţia exprimată de premierul Victor Ponta, preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a cerut Guvernului să vină în faţa coaliţiei şi a partidelor parlamentare cu o motivare “serioasă” dacă vrea sau nu un nou acord cu FMI, iar acest subiect trebuie discutat inclusiv cu preşedintele Klaus Iohannis.

“Eu cred că România are nevoie de o analiză serioasă pe care s-o facă Guvernul şi s-o prezinte partidelor parlamentare şi preşedintelui Iohannis. (…) Trebuie să ia o decizie strategică. Cred că a ne da cu părerea despre necesitatea sau oportunitatea sau nu a unui nou acord cu FMI, fără să avem o analiză serioasă, complexă, ar fi o greşeală”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă astfel Victor Ponta ar fi făcut o greşeală când a vorbit despre un nou acord cu FMI, Dragnea a răspuns că “nu ştie”, dar aşteaptă informaţii de la Guvern. “La coaliţie (…) Guvernul trebuie să prezintă o motivare serioasă şi dacă vrea un nou acord cu FMI şi dacă nu vrea un acord cu FMI”, a adăugat liderul PSD.

Economiştii atrag atenţia că FMI poate spune şi “nu” sau că poate amâna semnarea unui nou acord

În timp ce guvernul României, prin vocile premierului şi a ministrului de Finanţe anunţă startul procesului de negociere privind un nou acord, unii economişti atrag atenţia că există şi posibilitatea ca acest nou aranjament fie să fie refuzat, fie să fie amânat până la formarea şi investirea unui nou guvern, în urma alegerilor generale din 2016.

“Dată fiind strategia fiscală actuală a guvernului rămâne însă de văzut dacă şi care va fi răspunsul FMI şi mai ales cât de repede va veni el. Este posibil ca Fondul să considere adecvat un nou acord cu un nou guvern, de orice culoare politică ar fi, ceea ce ar garanta stabilitatea şi continuitatea implementării măsurilor asupra cărora cele două părţi au căzut de acord. Fondul va primi şi va analiza eventuala solicitare a României, este o procedură standard, însă este posibil ca decizia oficialilor FMI să fie de amânare a semnării unui nou acord de tip preventiv până după alegerile generale de anul viitor”, a declarat pentru gândul Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank.

“În cazul în care Fondul fie refuză fie amână semnarea unui nou acord acest lucru nu va determina efecte negative vizibile nici asupra monedei naţionale, nici asupra costurilor la care se poate împrumuta statul. România va fi lipsită însă de confortul unui nou acord, care ar atenua vizibil eventualele unde de şoc ale unor turbulenţe pe pieţele financiare externe”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte nevoia României de un nou acord, fie el doar cu FMI, Dascălu susţine că “ştampila” FMI pe politica fiscală a unui stat, respectiv prezenţa acordului, reduce impactul unor eventuale turbulenţe pe pieţele financiare dar, poate mai important, ar reduce presiunea financiară a cofinanţării fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, pentru că România ar putea beneficia în continuare de un grad de cofinanţare de doar 5% şi nu de unul de 15%, cât ar fi fără acord. Mai mult decât atât, un al patrulea acord ar putea ajuta la ducerea la bun sfârşit a unor serii de reforme structurale pe care guvernul nu le-a implementat până la capăt.

“Nu în ultimul rând este vorba şi despre necesitatea continuării reformelor structurale, mai ales în sectorul companiilor deţinute, integral sau parţial, de către stat, reforme ce au încetinit sau au fost oprite în ciuda acordului abia încheiat, care, să nu uităm, nu a mai beneficiat de o evaluare pozitivă din partea oficialilor troicii de circa un an şi jumătate”, explică economistul-şef al ING Bank.

Al treilea acord nu a mai avut un aviz favorabil din partea FMI din martie 2014

Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de tip preventiv, a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.

“Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget”, a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.

Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.

gandul actualitate